În inima Cartierului Latin, nu departe de celebra Catedrală 'Notre Dame de Paris' şi foarte aproape de 'Saint Julien le Pauvre', cea mai veche biserică a Parisului, se află Catedrala ortodoxă română 'Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail'. Aceasta, alături de catedrala rusească din strada Daru şi cea grecească din strada Bizet, este una dintre cele trei catedrale ale Ortodoxiei în Oraşul Luminilor, informează „Ziarul Lumina”.
Cu slujbe în limba română şi un cler român, Catedrala mitropolitană din strada Jean de Beauvais din Paris a fost timp de mai bine de o sută de ani un fel de a doua ambasadă, culturală şi spirituală, a României în capitala Franţei şi reprezintă până astăzi o oază de românitate şi ortodoxism pentru toţi românii, fie că sunt exilaţi, refugiaţi politic ori social, fie studenţi ori simpli turişti sau trecători prin Paris.
Pentru românii care îi calcă pragul este o binecuvântare, deoarece aici pot înălţa rugăciuni către Dumnezeu alături de restul comunităţii şi pot participa la slujbele în limba română săvârşite de preoţi români.
Şi nu doar slujbele ortodoxe sunt cele care-i ţin pe români uniţi în jurul Catedralei mitropolitane, ci şi expoziţiile, conferinţele sau concertele, împreună cu alte evenimente culturale ce se desfăşoară prin grija slujitorilor de aici.
Tot aici, numeroşi studenţi şi-au găsit sprijin pe perioada studiilor, cum şi turiştii sau alţi români care au venit la Paris au descoperit în biserica şi slujitorii ei, preoţii Constantin Târziu, Iulian Nistea şi Jean Boboc, precum şi diaconii Iosif Vlad şi Viorel Gala Nedelcu, un sprijin pentru a depăşi dificultăţile. 'Avem o şcoală duminicală în fiecare duminică, la care vin 35 de copii. Apoi ajutăm persoanele necăjite care vor să se întoarcă acasă, prin intermedierea transportului, ajutăm diferite persoane din România, persoane care scriu la catedrală. De asemenea, am făcut o ajutorare către Fundaţia Filantropică 'Protopop martir Aurel Munteanu' de la Huedin, condusă de părintele protopop Dorel Puşcaş, pentru mesele care se dau zilnic aici şi ajutăm şi tinerii aflaţi la studii aici cu sfaturi, cu căutări de gazde sau alte ajutoare de care au nevoie', spune părintele paroh Constantin Târziu.
Activităţile social-filantropice, culturale şi misionare nu sunt doar de acum, ci şi de-a lungul anilor ce au trecut, rădăcinile românilor în acest sfânt lăcaş de închinăciune fiind foarte adânc înfipte în istorie.
Istoricul catedralei
Piatra de temelie a bisericii a fost pusă la 30 ianuarie 1374, de însuşi regele Franţei, Charles V., arhitect fiind Raymond du Temple, celebru deoarece contribuise la edificarea Palatului Luvru şi a Catedralei Notre Dame de Paris. Prima slujbă publică nu a avut loc însă decât la 29 noiembrie 1382, de sărbătoarea Sfântului Arhanghel Mihail. Exact 500 de ani mai târziu, în 1882, biserica este cumpărată de Regatul României. După ce a suferit vicisitudinile Revoluţiei franceze, colegiul devine cazarmă în timpul lui Napoleon. În 1865, o comunitate de dominicani cumpără biserica, o restaurează şi o împodobeşte cu vitraliile care există până astăzi.
Cu slujbe în limba română şi un cler român, Catedrala mitropolitană din strada Jean de Beauvais din Paris a fost timp de mai bine de o sută de ani un fel de a doua ambasadă, culturală şi spirituală, a României în capitala Franţei şi reprezintă până astăzi o oază de românitate şi ortodoxism pentru toţi românii, fie că sunt exilaţi, refugiaţi politic ori social, fie studenţi ori simpli turişti sau trecători prin Paris.
Pentru românii care îi calcă pragul este o binecuvântare, deoarece aici pot înălţa rugăciuni către Dumnezeu alături de restul comunităţii şi pot participa la slujbele în limba română săvârşite de preoţi români.
Şi nu doar slujbele ortodoxe sunt cele care-i ţin pe români uniţi în jurul Catedralei mitropolitane, ci şi expoziţiile, conferinţele sau concertele, împreună cu alte evenimente culturale ce se desfăşoară prin grija slujitorilor de aici.
Tot aici, numeroşi studenţi şi-au găsit sprijin pe perioada studiilor, cum şi turiştii sau alţi români care au venit la Paris au descoperit în biserica şi slujitorii ei, preoţii Constantin Târziu, Iulian Nistea şi Jean Boboc, precum şi diaconii Iosif Vlad şi Viorel Gala Nedelcu, un sprijin pentru a depăşi dificultăţile. 'Avem o şcoală duminicală în fiecare duminică, la care vin 35 de copii. Apoi ajutăm persoanele necăjite care vor să se întoarcă acasă, prin intermedierea transportului, ajutăm diferite persoane din România, persoane care scriu la catedrală. De asemenea, am făcut o ajutorare către Fundaţia Filantropică 'Protopop martir Aurel Munteanu' de la Huedin, condusă de părintele protopop Dorel Puşcaş, pentru mesele care se dau zilnic aici şi ajutăm şi tinerii aflaţi la studii aici cu sfaturi, cu căutări de gazde sau alte ajutoare de care au nevoie', spune părintele paroh Constantin Târziu.
Activităţile social-filantropice, culturale şi misionare nu sunt doar de acum, ci şi de-a lungul anilor ce au trecut, rădăcinile românilor în acest sfânt lăcaş de închinăciune fiind foarte adânc înfipte în istorie.
Istoricul catedralei
Piatra de temelie a bisericii a fost pusă la 30 ianuarie 1374, de însuşi regele Franţei, Charles V., arhitect fiind Raymond du Temple, celebru deoarece contribuise la edificarea Palatului Luvru şi a Catedralei Notre Dame de Paris. Prima slujbă publică nu a avut loc însă decât la 29 noiembrie 1382, de sărbătoarea Sfântului Arhanghel Mihail. Exact 500 de ani mai târziu, în 1882, biserica este cumpărată de Regatul României. După ce a suferit vicisitudinile Revoluţiei franceze, colegiul devine cazarmă în timpul lui Napoleon. În 1865, o comunitate de dominicani cumpără biserica, o restaurează şi o împodobeşte cu vitraliile care există până astăzi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu