Editorial-Conflictul intre religie si stiinta nu a stat la baza proceselor lui Galileo cu Inchizitia

AVERTISMENT SAU PRECEPT? Conflictul intre religie si stiinta nu a stat la baza proceselor lui Galileo, ci superficialitatea inregistrarilor Inchizitiei Romane si disputele juridice

   Când vine vorba de înregistrări proaste, nimeni nu se aşteaptă la Inchiziţia Romană - dar asta este exact ceea ce un istoric a descoperit în timp ce încerca să rezolve o controversă veche de secole, pe marginea proceselor lui Galileo. Al doilea proces al Bisericii Romano-Catolice asupra faimosului astronom italian a ajuns in timp să simbolizeze un conflict cultural fundamental, între ştiinţă şi religie. Dar, o examinare mai amplă a 50 de ani de înregistrări sugerează că Inchiziţia Romană a privit conflictul mai mult ca pe o dispută juridică obişnuită decât ca pe unul filosofic care ar fi urmat să schimbe lumea”.

   De asemenea, studiul a mai arătat că înregistrările Inchiziţiei, adesea neglijente, lăsau să scape informaţii cruciale.

   Acest studiu ajută astfel la reconcilierea unei contradicţii aparente în evidenţele procesului lui Galileo, a declarat Thomas Mayer, un istoric al Augustana College din Rock Island, Illinois."Ideea că procesul lui Galileo ar fi fost un conflict între ştiinţă şi religie ar trebui să apună", a declarat Mayer, către LiveScience. "Oricine lucrează serios pe tema Galileo, nu mai poate accepta această interpretare".

   Galileo Galilei a argumentat în favoarea modelului heliocentric dezvoltat de Copernic, care demonstra că Pămantul se învârte în jurul soarelui, în defavoarea punctului de vedere geocentric, care plasa Pământul în centrul a toate.

   Inchiziţia romană începuse încă din 1542, cu 22 de ani înainte de a se naşte Galileo - ca parte a Bisericii Catolice Anti-Reformatoare, lupta împotriva răspândirii protestantismului, dar a fost mai puţin dură decât Inchiziţia spaniola stabilită anterior.

   Primul proces al lui Galileo se încheia cu emiterea, de către Inchiziţie, a unui ordin formal, numit precept (porunca), în 1616, prin care i se cerea acestuia să se oprească din predare sau să sustina prin explicatii si demopnstratii modelul heliocentric. Decizia sa, de a ignora preceptul, insa, a dus în cele din urmă la un al doilea proces, 15 ani mai târziu.

   Unii susţineau insa că Galileo nici măcar nu ar fi primit un semenea precept.

   Câţiva savanţi au încercat chiar să sugereze că Inchiziţia falsificase preceptul în timpul celui de-al doilea proces (acest precept neexistând practic), în 1632, pentru o mai bună incriminare a lui Galileo. Ei au realizat o înregistrare a unei întruniri oficiale a Inchiziţiei, pe data de 3 martie 1616, în care se menţiona că Galileo fusese avertizat, deci nu că ar fi primit un precept.

   Cu toate acestea, dosarul lui Galileo şi alte documente arată că Inchiziţia opera ca o organizaţie umană, predispusă la erori din neglijenţă, dintr-o anumită superficialitate şi birocraţie, iar nu numaidecât ca o organizaţie monolit, omnipotentă, conspirând în vederea distrugerii astronomului. Acestea oferă, probabil, cea mai bună dovadă că ideea susţinătorilor unei conspiraţii este greşită, a declarat Mayer.

   Mayer a mai găsit, printre altele, mai multe înregistrări ale întâlnirilor Inchiziţiei, incredibil de neîngrijite, de multe ori note care au ajuns să fie scrise pe muchii sau înghesuite la sfârşit.

   Este posibil ca in înregistrările lor, notarii să nu se fi deranjat să înregistreze întrunirea ca pe un precept, descriind-o ca avertisment, a declarat Mayer.

   Dupa aceea, însă, cel puţin 5 alte documente menţionează, de fapt, că fusese vorba de un precept. Acestea includ o înregistrare a Papei Paul al V-lea despre precept; înregistrare emisă în data preceptului; acte şi rezumate ale procesului lui Galileo, din 1632; şi documentul care rosteşte sentinţa lui Galileo.

   Documentele reflectă din nou neglijenţa în luarea de notiţe, dat fiind faptul că aceştia nu pot cădea de acord chiar nicii pe formularea exactă a preceptului, a subliniat Mayer.

   O altă teorie ştiinţifică sugera că preceptul lui Galileo ar fi fost dat ca ordin ilegal, unic, şi orientat în mod special pe Galileo, pentru a-l distruge.

   Dar, Mayer atrage atenţia şi asupra acestei teorii. El a găsit exemplele a mai mult de 200 de precepte decretate astfel de Inchiziţie, în perioada cuprinsă între finele anilor 1590 şi până în 1640.

   "Ideea că acest lucru a fost unic, nu este adevărat", a declarat Mayer către LiveScience. "Era o practică familiară – iar multe dintre ele sunt incomplet notate în registre".

   Atunci când Galileo a apărut în faţa Inchiziţiei, la cel de-al doilea proces, în 1632, inchizitorii s-au axat în mare măsură pe crima de a ignora preceptele anterioare. Ei nu au judecat după modul în care modelul heliocentric venea împotriva învăţăturii biblice.

   "Oricine [ar fi ridicat această problemă, înaintea celei a preceptului anterior] ar fi făcut-o în termeni legali foarte strânşi", a declarat Mayer.

   Galileo ar fi putut negocia o înţelegere - un eveniment comun în evidenţele Inchiziţiei - relativ uşoară pentru el, a declarat Mayer.

   În schimb, Galileo "nu cunoştea regulile, l-a rândul său fiind ignorant faţă de acestea", conform lui Mayer.

   Astronomul, nepriceput fiind, a încercat să pretindă că a primit doar un avertisment, după care s-a contrazis, afirmând că nu are pretenţia că nu ar fi încălcat “acest precept (poruncă)”. Prin urmare, el însuşi şi-ar fi săpat groapa, chiar citând forma puternică de precept, în timpul argumentării sale.

   "Când a venit partea a doua a procesului, el a făcut cele mai uşoare şi imaginabile greşeli", a declarat Mayer. "Un avocat l-ar fi putut sfatui să nu facă acest lucru".

   Studiul recent al preceptelor vine ca parte a unui proiect mult mai amplu care vizează înţelegerea Inchiziţiei Romane, conform lui Mayer.

   El speră ca acest studiu recent, detaliat în numărul din septembrie 2010 al Jurnalului Britanic de Istorie şi Ştiinţă, să poată ajuta în relaxarea fricţiunilor inutile între ştiinţa modernă şi religie.

   "Problema ţine doar de o eroare", a declarat Mayer. "Ceea ce am încercat să facem este să ajungem la dimensiunea legală a ceea ce s-a întâmplat".

   Lupta poate fi însă una dificilă. Galileo reprezintă un simbol incredibil de puternic astăzi, fiind unul dintre cei mai veneraţi gânditori ai istoriei, şi toată lumea vrea o parte din el.

   În ochii europenilor atei, apare ca "un mit mai mare decât George Washington", alături de Carol cel Mare, remarcă Mayer.

   Biserica Romano-Catolică a încercat, de asemenea, să "reabiliteze" imaginea lui Galileo, recunoscându-l ca om de credinţă.

   Chiar şi creaţioniştii îl apreciază.

   "Săracul Galileo, este în colimator", a concluzionat Mayer.

Preluat: Lacasariortodoxe.ro