În anul 1992 un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci a fost adus în România, ajungând şi la Iaşi, de la Mănăstirea Xiropotamu din Muntele Athos, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, fiind Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
În anul 2004, cu ocazia sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, a fost adus, pentru a doua oară, un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci de la Mănăstirea Panaghia Soumela din Mitropolia de Veria, Grecia, la iniţiativa şi purtarea de grijă a Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei de atunci, Patriarhul Bisericii Ortodoxe de astăzi, Preafericitul Părinte Daniel. Delegaţia Bisericii Ortodoxe din Grecia din Mitropolia de Veria a fost condusă de Înaltpreasfinţitul Panteleimon, Mitropolit de Veria, Nausa şi Kampania. Între membrii delegaţiei s-a aflat şi stareţul de atunci al Mănăstirii Panaghia Soumela care pe data de 19 noiembrie 2005 a devenit Mitropolit de Drama şi anume Înaltpreasfinţitul Pavlos. Evenimentul a avut loc în anul dedicat Sfântului Voievod Ştefan cel Mare la comemorarea a 500 de ani de la mutarea sa la viaţa veşnică, ştiută fiind evlavia marelui voievod faţă de Sfânta Cruce, cu ajutorul căreia a biruit în luptele sale.
Istoria Sfintei Cruci, de după, este însă una zbuciumată. Multe date nu concordă, fiind foarte greu de stabilit cu exactitate adevărul. Surse catolice susţin că, după aproape trei veacuri, în anul 615, racla cu Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci a fost luată ca pradă de război de către perşii care au invadat şi au cucerit Ierusalimul. După 14 ani, împăratul Heraclie al Bizanţului a readus-o la Ierusalim, depunând-o, în anul 629, cu mare cinste, în Biserica Sfântului Mormânt. La 14 septembrie 630, Patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioşilor. În anii 634-635, lemnul Sfintei Cruci a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol (şi înapoi) într-o procesiune solemnă, a cărei amintire s-a păstrat până astăzi în cultul bizantin al sărbătorii din 14 septembrie.
Ulterior, fragmente din Sfânta Cruce au fost dăruite sau cumpărate, ajungând în mai multe locuri din lume, fiind expuse spre închinarea credincioşilor.
Preluat: Basilica.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu