joi, 2 decembrie 2010

Articol- Să dea Dumnezeu!


          Mai mereu îi auzim pe semenii noştri atunci când iniţiaza vreun proiect, când voiesc să desăvârşească un lucru început sau se căznesc în oareşce piedici, folosind sintagma "daca o să mă ajute Dumnezeu o să termin cu bine". Este îmbucurător să asculţi la tot pasul cum creştinii îl invocă pe Bunul Dumnezeu pentru ai ajuta în lucrarea lor, numai că în ultima vreme am început să îmi pun serioase semne de întrebare dacă nu cumva aceasta cerere de ajutor înaintea Lui Dumnezeu, nu a devenit o simplă rutina, un fel sablon folosit fără un strop de substanţă, lipsind total profunzimea acestor "divine cuvinte". Îmi amintesc cum într-o seară fusese invitat într-o emisiune TV stimabilul domn Silviu Prigoană, si după ce a enumerat toate proiectele sale îndrăzneţe de a propune în Parlament abrogarea legii prin care B.O.R-ul este scutit de la plata impozitelor către stat dar şi multe altele pe care nu o sa le mai menţionez (deoarece sunt arhicunoscute), acesta a fost întrebat de către moderatorul emisiunii cum se mai simte soţia sa, care era însărcinată. În momentul acela, deputatul nostru a dat un răspuns care m-a uimit de-a binelea, zicând: "Păi ce să spun, dacă o să ne ajute Dumnezeu o să aibă o naştere uşoară  şi o să ne bucuram de copil"! Eu unul nu mai înţelegeam nimic, omul care cu 10 minute în urma lovea cât putea el de tare în Biserică, acum invoca Divinitatea. Atunci am realizat de fapt că toate evocările noastre au ajuns a fi folosite doar din obişnuinţă, ca nişte şabloane, însă fără a lua şi din frica cu care înaintaşii noştri îl invocau pe Bunul Dumnezeu "cu frică şi cu cutremur". Păi bunica mea care are aproape 80 de ani, cu patru clase absolvite, în momentul în care îl pomeneşte pe Dumnezeu, îşi face o cruce până la pământ iar faţa i se luminează de atâta credină. 
        Deci, fără a avea o continuitate şi consecvenţă în raportul trăiri-fapte, nici unul dintre demersurile noastre nu vor avea vreun strop de credibilitate, pentru că prin dualism si faţărnicie totul se poate întoarce împotriva noastră.
Andrei Gabriel Andronic

Un comentariu:

  1. Saracul bebelus, mi-e mila de el, nici nu cred ca era botezat. Daca-l vezi ca are 900 de grame si mai e si nascut prematur, il botezi de urgenta, dar deh! nenea Prigoana e ocupat cu masoneria si cu insulte ieftine la adresa Bisericii, nu-i sta lui mintea la ritualuri din astea...
    Cat despre sintagma de mai sus, fiecare este raspunzator de felul in care o rosteste, cu credinta, sau fara.

    RăspundețiȘtergere