joi, 2 decembrie 2010

Stiri interne- Ziua Naţională la Catedrala Patriarhală


Ziua Naţională a României a fost marcată astăzi la Catedrala Patriarhală, mai întâi în cadrul Sfintei Liturghii când au fost pomeniţi ctitorii Unirii de la 1 decembrie 1918, între care la loc de cinste este primul Patriarh al României, Miron Cristea, al cărui mormânt se află în Catedrala Patriarhală.

La ora 12:00, în Catedrala Patriarhală a fost oficiată Slujba Te Deum-ului, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În Catedrală au fost prezenţi sute de credincioşi, zeci de copii şi tineri, între care şi un grup de elevi de la Liceul „Jean Monet” din Ploieşti, care au primit binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române şi iconiţe cu Sfânta Treime, simbolul unităţii.

În cadrul Slujbei de Te Deum, Preafericirea Sa a adresat un cuvânt de învăţătură intitulat Biserica a binecuvântat şi cultivat darul unităţii şi libertăţii naţionale.

La finalul slujbei de Te Deum, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că unitatea Sfintei Treimi este simbolul folosit în istorie de oamenii Bisericii noastre pentru Unitatea Naţională: „Întrucât această sărbătoare arată unitatea noastră naţională, dorim să oferim tuturor celor care au participat aici, câte o iconiţă cu chipul Sfintei Treimi. Sfânta Treime a fost totdeauna, pentru toţi cei care au luptat pentru unirea principatelor şi unirea cea mare a tuturor provinciilor româneşti într-un stat unitar român, un simbol al unirii şi al unităţii celor trei provincii româneşti: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Cele mai importante Catedrale din Transilvania au hramul „Sfânta Treime”. Catedrala de la Sibiu, de la Alba Iulia, de la Blaj şi noua Catedrală de la Arad, toate au hramul „Sfânta Treime”, pentru că Sfânta Treime ne ajută să căutăm, să păstrăm şi să consolidăm unitatea noastră naţională. Din unitatea Sfintei Treimi am învăţat că viaţa binecuvântată este viaţa în comuniune, nu viaţa în dezbinare sau izolare. Adevărata libertate este libertate pentru comuniune. Chiar şi aici, la Bucureşti, când s-a făcut unirea din 1859, când Mitropolitul Ţării Româneşti, Nifon i-a pus pe toţi deputaţii să jure cu mâna pe Evanghelie spre Sfânta Cruce că vor vota pentru unirea principatelor, a aşezat în faţa tuturor icoana Sfintei Treimi. Deci, fie că este vorba de unirea principatelor, fie că este vorba de unirea cu patria mamă a Transilvaniei, a Bucovinei şi a Basarabiei, toate acestea s-au făcut în lumina, cu binecuvântarea şi ajutorul Preasfintei Treimi”.

De asemenea, Preafericirea Sa a evidenţiat faptul că Unirea cea mare de la Alba Iulia a fost socotită şi ca o bucurie a Învierii: „Unirea cea mare de la Alba Iulia, însă, a fost socotită şi ca o bucurie a Învierii. Un ziar din Lugoj a titrat pe prima pagină în evenimentul unirii de la Alba Iulia cu aceste cuvinte: ‘Am înviat!’. Deci, unitatea este înviere, dezbinarea este moarte. Când s-a făcut unirea cea mare, bucuria unirii a fost atât de mare ca şi în ziua de Paşti. Cei care au cerut în 1848: ‘Vrem să ne unim cu ţara’, au fost primii care au exprimat printr-o bucurie mare, dorinţa de unitate, iar cei de la Alba Iulia au trăit această unire. După Sfânta Liturghie şi după slujba de Te Deum au ieşit pe câmp ca să afirme, ca într-o Liturghie, unitatea naţională şi au trăit bucuria Învierii”.

„Vom împărţi astăzi, pe lângă icoana Sfintei Treimi şi icoana Mântuitorului Iisus Hristos cel Răstignit şi Înviat. Dorim să începem cu elevii de la şcoală care au venit aici. Am văzut un grup de elevi de la o şcoală şi ne-am bucurat pentru că Ziua Naţională, ca şi Ziua Eroilor de la sărbătoarea Înălţării Domnului este o zi de educaţie duhovnicească în iubire faţă de ţară şi de Biserică”, a mai spus Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române.
Basilica

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu