Reprezentanții celor 14 Biserici Ortodoxe autocefale, având în vedere imposibilitatea ajungerii la un acord în cadrul ultimei întâlniri pan-ortodoxe ce a avut loc cu o saptămână în urmă în Chambesy – pe tema acordării statutului de autocefalie, și Diptice, rămasă deschisă după penultima reuniune - au suspendat toate activitățile, subliniind diferențele latente din lumea ortodoxă.
Declarația finală, una foarte laconică și semnată doar de către președintele reuniunii, Mitropolitul de Pergam, Ioannis Zizoulas, nu face un secret din faptul că există dificultăți din cauza unei anumitor prezențe și protagoniști în unele zone ale lumii ortodoxe. Aceste reuniuni de pregătire au început în 2009, dorite de către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, în scopul pregătirii mult doritului Sinod Pan-Ortodox, care nu a mai avut loc începând cu anul 1054, anul schismei dintre Roma și Constantinopol. Sinoadele i-ar reuni pe reprezentanții celor 14 Biserici Ortodoxe Autocefale.
Pe ordinea de zi a acestei întâlniri s-a aflat finalizarea discuțiilor cu privire la problema acordării Statutului de Autocefalei, și anume acordarea independenței de auto-administrare a unei biserici ortodoxe. Această auto-gestionare ar include capacitatea alegerii de episcopi proprii și a unui Arhiepiscop, șef al Bisericii autocefale. De asemenea, ar fi trebuit să se studieze și așa-numitele Diptice, ca norme de recunoaștere reciprocă între Bisericile Ortodoxe canonice. În conformitate cu practica, orice decizie luată în cadrul acestor întâlniri trebuie să fie aprobată în unanimitate de către reprezentanții celor 14 biserici autocefale.
De fapt, acesta a fost un punct final al dezbaterii referitoare la modul oficializării recunoașterii caracterului autocefal al unei Biserici, de către celelalte Biserici Ortodoxe surori, care a declanșat neînțelegeri între reprezentantul Patriarhiei Ecumenice, Mitropolitul de Pergam Ioannis Zizoulas, și reprezentantul Moscovei, Mitropolitul Ilarion. Zizoulas a propus semnarea recunoașterii acordării statutului de Autocefalie astfel: "Patriarhul Ecumenic "afirmă", având în vedere celelalte biserici, "acordând" statutul de autocefalie. Aceasta este urmată de semnătura sa, și apoi prin semnătura șefilor celorlalte Biserici, precedată de cuvântul "confirmă", ca expresie a consimțământului, în conformitate cu ordinea canonică, are loc recunoașterea reciproca. Reprezentantul Moscovei s-a opus vehement acestei formule de semnare a recunoașterii statutului de autocefalie, care, conform cu Ilarion, recunoaște supremația Constantinopolului.
În acest moment este nevoie sa privim putin inapoi. În lumea ortodoxă, istorica, Patriarhiile de Alexandria, Antiohia și Ierusalim au existat ca biserici autocefale, în timp ce Patriarhia Ecumenica de Constantinopol este numit "biserica mamă", deoarece a dat naștere Bisericilor din Moscova, Bulgaria, Serbia, etc.
Într-o încercare de a calma spiritele, discuția s-a mutat pe problema Dipticelor, a normelor de recunoaștere canonică reciprocă între Bisericile Ortodoxe. Dar chiar și în aceste discuții au apărut dezacorduri între reprezentanții unor biserici, precum Cipru și Georgia. Având în vedere că aici a fost imposibil să se ajungă la un acord, s-a decis să se amâne dezbaterea, în continuare, până după o examinare mai atentă a problemelor.
Reacția a fost una de dezamăgire pe scară largă și profundă între reprezentanți. În mod special, un preot de limbă slavă (care a rugat să nu i se dezvăluie numele), și-a exprimat regretul că: "Am trasat, într-adevăr, o imagine nu foarte creștină. A venit timpul să recâștigăm spiritualitatea pierdută de la marii Părinți ai Bisericii și, împreună, să reexaminăm viața noastră, în prezent caracterizată de o secularizare extravagantă, care își găsește expresia și în construcția de clădiri de reședință arhiepiscopală de lux".
Într-un final, Părintele Arhimandrit Dositheos, șeful biroului de presă, vorbind pentru Asia News a declarat: "Este nevoie să clarificăm un lucru: așa-numita conducere a Patriarhiei Ecumenice nu este concepută ca cea a Romei, ci mai degrabă ar trebui să fie înțeleasă ca primat de caritate și urmare a diakoniei (slujirii), non-administrativă. Acest element exprimă respect față de diaconatul Constantinopolitan, departe de orice identificare de exprimare a naționalității. În cazul în care Patriarhia Ecumenică se exprimă prin intermediul limbii grecești și folosește instrumente precum gândirea greacă, acest lucru se datorează faptului că este aceasta se întâmpla în tradiția marilor Părinți ai Bisericii Unite". Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, a concluzionat Pr. Dositheos, a subliniat în repetate rânduri că Biserica trebuie să scape de localismul și provincialismul care o afectează".
Comunicatul final al intalnirii de la Chambesy (fragmente)
“Comisia pregătitoare inter-ortodoxă a Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe s-a reunit în centrul ortodox al Patriarhatului Ecumenic din Chambesy (Geneva) din 22 până pe 26 februarie 2011. Lucrările au fost prezidate de mitropolitul Ioannis de Pergam, reprezentant al Patriarhiei Ecumenice. Mitropolitul Elveției, Ieremia, a asigurat secretariatul.
Comisia inter-ortodoxă avea drept misiune să finalizeze studiul chestiunilor Autocefaliei și a modălităților de proclamare a acesteia, precum și Dipticele ortodoxe.
1. După alocuțiunea de deschidere a președintelui și a secretarului, Comisia a urmărit examinarea modului de semnare a tomosului Autocefaliei, problema ce rămăsese în suspensie de la ultima întâlnire. O lungă discuție pe această temă nu a făcut să se ajungă la o decizie unanimă. Dat fiind faptul că, după regulile în vigoare, deciziile Comisiei trebuie luate în unanimitate, un acord nu a putut fi atins asupra chestiunii Autocefaliei și a manierei de a o proclama, problema care rămâne așadar, din nou, în suspensie.
2. Comisia a discutat problema Dipticelor ortodoxe și a examniat diferitele aspecte canonice și bisericești; a trecut în revistă practică actuală a Bisericii Ortodoxe și a fost de părere, în unanimitate, că se impune stabilirea unor diptice uniforme în Biserica Ortodoxă, ca expresie concretă a unității sale . (…)
Comisia a examinat cererile:
a) Sfintei Biserici a Georgiei, de ridicare la al șaselea rang în sfintele diptice ale tuturor bisericilor ortodoxe;
b) Sfintei Biserici a Ciprului, în vederea înscrierii la un rang superior în sfintele diptice ale tuturor bisericilor ortodoxe,
c) precum și diferențierile ce au fost constatate în sfintele diptice, în ceea ce privește includerea bisericilor nerecunoscute în spațiul pan-ortodox drept autocefale.
Comisia a constatat imposibilitatea de a ajunge la o poziție unanim acceptată în ceea ce privește aceste chestiuni.
Ioannis de Pergam, președinte.“
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu