De secole, cercetatorii se intreaba daca Steaua de la Bethleem care i-a calauzit pe Magi spre locul nasterii lui Iisus a fost un miracol sau un fenomen astronomic obisnuit. Apriga dezbatere nu s-a incheiat nici in ziua de astazi.
"Iar daca S-a nascut Iisus in Bethleemul Iudeii, in zilele lui Irod regele, iata Magii de la Rasarit au venit in Ierusalim, intreband: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a nascut? Caci am vazut la Rasarit steaua Lui si am venit sa ne inchinam Lui." Pentru ca nu il gasesc in Ierusalim, Magii "au plecat si iata, steaua pe care o vazusera in Rasarit mergea inaintea lor, pana ce a venit si a stat deasupra, unde era Pruncul. Si vazand ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. Si intrand in casa, au vazut pe Prunc impreuna cu Maria, mama Lui...". Matei, 2:1.
Incercari de explicare stiintifica a fenomenului au fost facute incepand cu secolul al XIV-lea. De atunci, o puzderie de teorii si ipoteze despre Steaua de la Bethleem si despre "comportamentul" ei ciudat au fost lansate de cercetatori mai mult sau mai putin credibili. S-a spus ca Steaua a fost o supernova, un fulger globular, ba chiar un OZN. Astazi, desi exista o explicatie care da seama in mod stiintific de relatarea biblica, misterul este departe de a fi lamurit. Pentru a descoperi ce a fost Steaua de la Bethleem trebuie sa te izbesti de multe contradictii biblice; mai intai, insa, trebuie sa rezolvi un alt mister, poate si mai mare: care este data exacta a nasterii lui Iisus?
O stea apare deasupra Tarii Sfinte si anunta nasterea lui Mesia. Este vazuta de catre Magii - sau Inteleptii - de la Rasarit, care sunt calauziti de ea pana cand ajung in Bethleem, unde il descopera pe pruncul Iisus. Aceasta istorioara biblica nu si-a pierdut farmecul nici acum, la mai bine de 2.000 de ani de la evenimentele pe care le relateaza. Pentru crestinii practicanti si pentru unii credinciosi, povestea Stelei de la Bethleem pur si simplu inregistreaza faptele miraculoase care s-au petrecut in ajunul nasterii lui Hristos si nu are nevoie de explicatii. Dar este oare o blasfemie sa mergem mai departe de atat, adica sa folosim metode stiintifice care sa dezvaluie mai multe detalii despre Stea? Raspunsul este nu.
De-a lungul timpului, numerosi teologi, istorici si astronomi au incercat sa dezlege misterul Stelei, sperand sa puna astfel in acord informatiile din Evanghelia dupa Matei cu datele istorice si stiintifice. Nici unul nu a rezolvat definitiv dilema, cu totii pierzandu-se intr-un complicat labirint de date contradictorii, de erori si de pronosticuri neverificabile. Cu toate acestea, cercetatorii au facut descoperiri socante in legatura cu contextul istoric si cultural in care s-au petrecut evenimentele din Tara Sfanta la inceputul primului mileniu al erei crestine.
Bunaoara, astazi, oamenii de stiinta au cazut de acord asupra faptului ca, daca Steaua a existat si i-a calauzit pe Magi, atunci, cu siguranta, sosirea acestora in Bethleem nu s-a petrecut intr-o zi de 25 decembrie din urma cu 2009 ani. Asa cum o sarbatorim astazi, ziua de nastere a Mantuitorului a fost fixata in anul 525 d.Hr., de catre calugarul crestin Dionysius Exiguus. Unii teologi si numerosi cercetatori cred ca Dionysius s-a inselat si caIisus s-ar fi nascut de fapt in anul 5 i.Hr. In ceea ce priveste ziua de 25 decembrie, aceasta a fost aleasa pentru a se suprapune peste o sarbatoare pagana mult mai veche, inchinata lui Deus Solus Invictus sau Apollo-Helios.
Pornind de la ipoteza ca data fixata de Dionysius ar fi o conventie, unii cercetatori au sustinut ca Steaua de la Bethelehem a fost un fenomen astronomic predictibil, precum conjunctia a doua planete. Miscarea regulata a corpurilor ceresti permite calcularea unor astfel de evenimente: daca ai informatii suficiente, poti prezice, de exemplu, toate conjunctiile care vor avea loc in viitor intre Jupiter si Saturn si, in plus, poti afla datele exacte la care a avut loc un astfel de eveniment in trecut. Conjunctia planetelor s-a dovedit insa o pista falsa, pentru ca nici un astfel de fenomen nu a avut loc in proximitatea nasterii lui Iisus. Nici alte explicatii de natura astronomica in stare sa dea seama de Steaua de la Bethleem - cum ar fi explozia unei supernove - nu sunt probabile. De aceea, unii oameni de stiinta si-au extins aria de cercetare, incercand sa se foloseasca de evenimentele istorice pentru a descoperi mai multe detalii despre Stea.
Un indiciu-cheie este moartea regelui Irod care, conform tututor cronicilor cunoscute, a avut loc cu foarte putina vreme inainte de nasterea lui Iisus, la putin timp dupa o eclipsa de Luna si inainte de sarbatoarea Pesah-ului (Pastele evreiesc, care comemoreaza Exodul evreilor din Egipt). Eclipsa de Luna este un fenomen predictibil, asa ca, apeland la astronomie, cercetatorii au impus drept an al nasterii Mantuitorului anul 5 i.Hr. Pe de alta parte, Pesah-ul are loc in a 15-a zi de Nisan (dupa calendarul evreiesc), care pica intre 15 martie si 30 aprilie. Din cauza aglomeratiei pricinuite de aceasta mare sarbatoare, Maria si Iosif nu gasesc in oras un loc in care sa fie gazduiti. Ei sunt primiti in schimb de pastorii care isi pasc turmele pe dealurile din preajma Bethleem-ului (indeletnicire foarte logica in lunile de primavara, dar foarte putin probabila in decembrie).
Prin urmare, aparitia Stelei ar fi un eveniment astronomic care s-a petrecut in anul 5 i.Hr., iar Iisus s-ar fi nascut primavara. Cunoscand toate aceste date, artistul florentin Giotto di Bondone (1267-1337) a infatisat in lucrarile sale Steaua ca pe o cometa - cea mai cunoscuta dintre toate: cometa Halley (vezi mai jos). Insa Giotto s-a inselat cu 7 ani, deoarece, conform tuturor calculelor moderne, Halley s-a aratat in anul 12 i.Hr. (prin urmare, nu putea fi Steaua Magilor).
Multa vreme s-a crezut ca Steaua ar indica o conjunctie a lui Jupiter si Saturn. Insa fenomenul cel mai apropiat de anul nasterii lui Iisus s-a petrecut in 7 i.Hr. - prin urmare prea devreme. Cu toate acestea, cercetari recente, realizate de Mark Kidger de la Institutul de Astrofizica din Tenerife, arata ca evenimentul conjunctiei ar putea fi totusi important in descifrarea misterului. In urma cu 2.000 de ani, astfel de fenomene erau considerate extrem de importante din punct de vedere astrologic. Conjunctia din anul 7 i.Hr. a indicat planeta "regala" Jupiter in constelatia Pestilor, care, astrologic, este legata de evrei. Pentru orice initiat antic - cum erau si Magii -, aceasta conjunctie era in mod evident un semnal. "Conjunctia dintre Jupiter si Saturn din anul 7 i.Hr. a jucat un rol important in avertizarea Magilor, chiar daca ea nu a fost Steaua de la Bethleem", afirma profesorul Kidge
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu